Proiect educativ

Context general

O lume orientată către imagine, către aparenţe mai mult decât către esenţe, către comunicare virtuală, o lume în care fiecare vrea să facă câte puţin din toate, dar nimic până la capăt, în care fiecare vrea să fie „prezent” peste tot; o lume în care succesul este mai degrabă definit în zonele: avere, putere, plăcere; o societate în care împlinirea personală pare a fi definită în numărul de contacte şi de adrese înscrise în agenda personală; o lume care aleargă; o lume în care credinţa în Isus Cristos şi în Biserica sunt în continuă scădere; o lume în care oamenii, deşi „conectati” sunt prea adesea singuri, mai ales în momentele de suferinţă şi de criză; o lume în care înţelegerea educaţiei persoanei se limitează la transmiterea de informaţii şi competenţe; o lume care promovează stereotipuri şi clişee; o lume care se desparte lent, dar sigur, de natură şi de ceea ce este natural; o lume în care puţini se implică pentru binele comun al societăţii; o lume în care contextul social îl obligă pe om să muncească mult prea mult pentru traiul zilnic, astfel i se scurtează timpul pe care îl poate aloca copiilor săi si trairii in comunitate, cu ceilalti.
Fiecare timp istoric are plusurile şi minusurile sale, fiecare generaţie trăieşte într-un context în care e bine să preia şi valorizeze din trecut tot ceea ce este bun şi să schimbe cu curaj şi înţelepciune tot ceea ce este rău sau greşit.

Cui se adreseaza cercetasia?

Copiilor si tinerilor între 7 şi 24 de ani, oricui vrea sa traiasca activitati de aventura in natura.
Tinerilor care doresc să trăiască viaţă cercetăsească, poartă uniformă şi au cravata la gât, ţinută şi atitudine care generează întrebari în rândul trecătorilor: “Ce sunteţi voi, pioneri?” sau „Ce cercetaţi?”. Poate părea straniu să vezi tineri îmbrăcaţi în uniformă de cercetaş, cu rucsaci în spate care îşi desfăşoară activităţi în natură.
Sigur…. răspunsurile la întrebările: „Ce este cercetăşia?” sau „Ce cercetează cercetaşii?” pot fi formulate, fie printr-o prezentare teoretică a metodei şi a activităţilor, fie ascultând povestirile tinerilor care participă la activităţi, fie găsind singur răspunsul prin participare.
Ceea ce dezvoltăm prin activităţile cercetăşesti este: Sănătatea şi dezvoltarea fizică, Formarea caracterului, Servirea aproapelui, Descoperirea lui Dumnezeu şi Sesizarea concretului.
În ieşiri copiii dobândesc abilităţi practice, care îi conduc către competenţe şi calităţi. Enumerăm câteva tehnici care compun ieşirile şi taberele.
 Constructii
 Elemnete de campism
 Elemente de topografie şi geologie ( Orientare cu busola, cu harta şi după elemnte naturale; formaţiuni carstice şi fome de relief etc.
 Transmisiuni
 Îmbinări din lemn de diverse tipuri şi noduri din sfoară
 Diverse tipuri de focuri cu diverse utilizări
 Gătirea pe foc de lemne (meniuri cu diverse grade de complexitate)
 Comunicare prin expresie artistică
 Tehnici de prim ajutor
 Naturalistică (elemente de botanică si zoologie)
 Astronomie
 Alpinism
 Elemente de meteorologie
 Elemente de teatru,expresie artistica, foto şi cinematografie
 Ecologie
 Sport şi mişcare
 Tehnici de lucru în echipă
Activităţi:
 Concursuri de orientare folosind hărţi sau semne de pistă
 Concursuri de gătit (cu meniuri impuse sau alese)
 Concursuri de realizat focuri
 Raid montan
 Mare Joc
 Olimpiada sportivă
 Construcţii din lemn si sfoară
 Curte de onoare (consiliu de bilanţ)
 Sfânta Liturghie
 Voluntariate în proiecte şi programe sociale

Exemplificare dezvoltării personale a tânărului printr-o activitate cercetăşească:

Explorarea – activitate complexă în care fiecare cercetaş are de indeplinit o sacină:
Intendentul pregăteşte necesarul acestei activităti şi stabileşte bugetul necesar; bucătarul gândeşte meniul şi cumpără alimentele necesare, fotograful pregăteşte apartul foto/de filmat şi realizează un interviu/articol; topograful studiază harta şi stabileşte traseul de parcurs; animatorul organizează veghe de seară şi îi invită la această activitate pe tinerii din sat, naturalistul studiază fauna şi flora, alcătuieşte un iebar; liturgistul pregăteşte momentele spirituale ale explorării (rugăciunea de dimineaţă şi cea înainte/după masă, momentul spiritual de la veghe)

Tipuri de activităţi: întâlniri, ieşiri (de o zi sau două), tabere.

Responsabilul activităţilor este şeful de unitate: şeful de ceată pentru lupişori, şefa de ceată pentru pui de lup, şeful de trupă pentru trupa de cercetaşi, şefa de trupă pentru trupa de cercetaşe, sefa de foc pentru focul de calauze si seful de clan pentru clanul de drumeti, toţi fiind vegheaţi de şeful de grup.
Un grup conţine totalitatea unităţilor pedagogice (cete, trupe, clan şi foc).
Dacă apar incidente majore în timpul activităţiilor sunt anunţati părinţii, şefii de grup şi la nevoie Serviciul unic de urgenţă.
Costul unei ieşiri este reprezentat de cele mai multe ori de costul transportului si de cel al materialelor logistice necesare pentru activitate.

Esenţele pedagogiei cercetăşeşti specifice vârstei 7-11 ani

Baza pedagogică a copiilor cu vârste cuprinse între 7 şi 11 ani promovează povestea din „Cartea Junglei” scrisă de Rudyard Kipling. Activitățile lupişorilor/puilor de lup se desfășoară în „Junglă”, unde acestia sunt conduşi de „Bătrânii Lupi”, „Akela” (șeful cetei), „Bagheera”, „Baloo”, „Chil”, „Hathi”, „Kaa” și alții (asistenții șefului), care îi reprezintă pe prietenii lui Mowgli din „Cartea Junglei”, care le crează copiilor un mediu pentru dezvoltare.

Esenţele pedagogiei cercetăşeşti specifice vârstei 12-17 ani

Cercetășia un joc, a cărei unică regulă este legea cercetășească. A fi cercetaș înseamnă a trăi spiritul cercetășesc, a respecta legea, principiile, virtuțile. Înseamnă a fi disciplinat, corect, perseverent, credincios. Cadrul jocului: natura.
Miza jocului: formarea tinerilor pentru viaţă realizată prin acordarea de încredere şi de responsabilităţi. Ei sunt ajutaţi să înţeleagă sensul existenţei lor, să înţeleagă şi să trăiască conform valorilor morale și creştine. Sunt încurajaţi să gândească, să aibă simţ critic, opinie proprie, să fie atenţi la nevoile lor fundamentale fără să uite însă de nevoile celorlalţi.
Gradele de dificultate ale jocului sunt în funcţie de gradul de responsabilitate pe care tânărul copil sau tânărul adult şi-l asumă.
Copiii educaţi prin cercetăşie devin exemple de urmat şi astfel influenţează în bine anturajul lor şi societatea.
Cercetăşia formează copilului respectul pentru natură prin mare parte din activităţi şi tehnici. Etapele de progres se bazează pe activitățile în natură, probele de raiduri, explorările, olimpiadele etc.; toate se desfășoară în natură. Respectul pentru natură este insuflat indirect copilului în activitățile în aer liber, cu precădere în tabere. În primul rând copilul învață prin exemplul șefului, care este un model. Daca el arată că respectă, iubește şi îngrijește natura, atunci și copiii vor respecta, iubi și îngrijii natura.
Natura este casa cercetaşilor pe durata unui număr de ore sau de zile. Tinerii au ocazia şi sunt încurajaţi să îşi creeze propria casă. Cercetașii își vor folosi abilitățile tehnice dobândite de-a lungul activităţilor cercetășești pentru a-și crea un confort, pentru a avea unde să gătească, să mănânce, să doarmă, să se roage. Pentru aceste construcții tinerii unei patrule pregătesc schițe atent gândite, devenind astfel adevărați arhitecți si pe urmă constructori – viitori ingineri civili.
Deşi jocul cercetăşesc se desfăsoară în natură, scopul final este realizat odată cu formarea cetăţeanului, liber, cu opinie proprie, care se implica in societate si ia atitudine.
Explorarea este o probă a jocului care conectează cercetăşia la viața concretă. Adică tot ceea ce se învață la cercetași se aplică în exterior, în lume. Prin intermediul acesteia, descoperim o zonă, un loc, o localitate, oameni, situatii.
Marele joc este activitatea care entuziasmeaza si formeaza catre respectarea regulilor. Cercetașii sunt introduși printr-o poveste atractivă și misterioasă, suscitându-le emoții și spirit de competiție, prin care sunt stimulati sa lucreze in echipă, si ajutati sa deprinda tehnicile cercetășești. Este momentul de aventură și entuziasm căci, ghidate de strategia șefului de echipă, patrulele sunt in competitie, miza fiind câștigarea „comorii”. Pentru a ajunge la final, patrulele de tineri trec prin diverse etape și probe cum ar fi: un șir de ghicitori, azimute – direcţii topografice, coduri și mesaje secrete. Gândirea practică și strategică este dezvoltată la maximum în cadrul acestei etape.
Pauza de masă a jocului face şi ea parte în dezvoltarea tânărului, prin exercitarea tehnicilor culinare: prepararea a două feluri de mâncare și a desertului. Acestea sunt gătite în natură la foc de lemne. La finalul pregătirii, preparatele sunt așezate într-un mod special. Echipa de cercetași își prezintă mâncarea făcând o mică scenetă, în care este descrisă atmosfera și întâmplările din ultimele ore. Apoi se degustă mâncarea și se notează calitatea, felul în care au fost prezentate bucatele precum și simțul artistic și estetic evidențiat prin modul creativ în care e aranjată farfuria. Acesta este concursul culinar.
Raidul este momentul cu maximul de aventură din joc, aici cercetașii, coordonați de topograful fiecărei echipe, ajutat de șeful de echipă, merg în locuri de o frumusețe rară. În natură tinerii se descoperă pe ei însiși. Această activitate îi ajută pe copii să se evalueze din toate punctele de vedere, deoarece muntele și natura formează, entuziasmează, unește, provoacă, ajută la perseverență și curaj, atât de necesare în viața de adult.
Jocul prezintă și probe contra timp. Una dintre ele este olimpiada. Întregul traseu de probe e pregătit cu originalitate și inventivitate din partea fiecărei patrule, folosindu-se de ceea ce le oferă natura. Probele sunt parcurse, atât individual cât si pe patrule, remarcându-se întrajutorarea dintre membrii de diverse vârste „cel mare în ajută pe cel mic”. Timpul este un element esențial în parcurgerea probelor, astfel cercetașilor le este stârnit spiritul de competiție.
După o zi plină de activități, cercetașii au ocazia să se relaxeze în jurul unui foc sub cerul înstelat. O echipă pregătește o scenetă, care contine o succesiune de momente, ghidate de o tema, intr-un ritm potrivit temei, Pe de o parte veghea este un moment de formare, atat la pregatirea cat si in derularea ei. Favorizeaza creativitatea cercetașilor si formeaza catre comunicare pozitiva. Veghea este locul unde participantii ajung la o stare de fericire. Veghea este activitatea de trecere de la agitaţia zilei la calmul nopţii, este un moment al unitatii, pacii si bucuriei, o concluzionare a zilei. Finalul veghii include un mesaj spiritual, pe baza temei spirituale a zilei, apoi are loc rugaciunea de seaara, multumind lui Dumnezeu pentru ziua care a trecut, cu realizarile, incercarile si nerealizarile ei, cerandu-I insotire si binecuvantare pentru timpul care urmeaza.

Mic dicţionar cercetăşesc:

*Pui de lup = fată cu vârsta între 7-11 ani
*Lupişor = băiat cu vârsta între 7-11 ani
*Cercetaşă = fată cu vârsta între 12-17 ani
*Cercetaş = băiat cu vârsta între 12-17 ani
*Călăuză = băiat cu vârsta între 17-24 ani
*Drumeţ = băiat cu vârsta între 17-24 ani
*Promisiune= angajament prin care tânărul/tânăra devine efectiv membru din punct de vedere pedagogic
*Unitate pedagogică = Ceată, Trupă, Clan, Foc
*Ceata = grup cu până la 32 de tineri/tinere cu vârsta curpinsă între 7-11 ani
*Patrula= echipa de şapte sau nouă tineri/tinere conduşi de un lider (şef de patrulă)
*Trupa = grup cu până la 32 de tineri/tinere cu vârsta curpinsă între 12-17 ani
*Clan = grup cu până la 30 de tineri cu vârsta curpinsă între 17-24 ani
*Foc = grup cu până la 30 de tinere cu vârsta curpinsă între 17-24 ani
*Program anual = totalitatea activităţilor cercetăşeşti (întălniri, ieşiri, formări, tabere) care au loc după un ritm stabilit anterior pe durata unui an cu o medie de întâlnire la două/trei săptămâni
*Post de acţiune = sarcina dintr-un domeniu pe care tânărul devine „expert” şi o îndeplineşte pentru o perioadă de şase luni în patrula sa,
*Akela = lider responsabil de o ceată
*Şef/ă de trupă = lider responsabil de o trupă
*Şef/ă de clan/foc = lider responsabil de un clan/foc
*Metriză = echipa şefilor unei unităţi pedagogice
*Raid = activitate care include atât traseul montan în sine, cât şi obiectivele folositoare dezvoltării personale
*Mare Joc / Marea vânătoare = un joc complex şi aventuros care presupune probe, tehnici care promovează iniţiativa personală, lucrul în echipă, creativitatea şi generează entuziasm
*Explorare/ Vizita lui Hathi = activitate prin care cercetaşii descoperă oamenii unui sat/oraş cu patrimoniu cultural, spiritual, uman, economic, respectiv fac voluntariat în ceea ce este nevoie, servind comunitatea
*Olimpiada = probe sportive/concurs care urmăresc dezvoltarea fizică şi a spiritului de echipă